Maorii sunt prezenti in Noua Zeelanda inca din secolul al XIII-lea, cand au sosit din estul Polineziei, limba lor fiind inrudita cu cea vorbita de populatia din Tahiti si cea din insulele Cook.

Populatia Maori

Unele traditii orale maori atribuie descoperirea Noii Zeelande lui Kupe, care a ajuns pe aceste taramuri pornind din tinuturile natale, cunoscute drept Hawaki. Dupa ce a explorat insulele, pe care le-a denumit Aotearoa (Tara norului alb si lung), el s-a intors pentru a-si anunta descoperirea si pentru a pregati o expeditie de anvergura.

Dovezile stiintifice indica mai multe valuri de migratii, dar triburile maori cer recunoasterea strabunilor lor ca fiind ocupantii uneia dintre cele sapte canoe ajunse pe coastele Noii Zeelande.

Organizarea sociala

Principalul grup in societatea maori era iwi (tribul), care cuprinde, in general, mai multe hapu (subtriburi). Numele celor din trib contine prefixul ngati sau ngai, ce inseamna “oamenii din…” sau “descendenti ai…”. De exemplu, Ngati Pikiao (urmasii sefului Pikiao) este un hapu ce locuieste langa lacul Rotorua . Alaturi de alte subtriburi din regiunea Rotorua/Taupo, acestia formeaza iwi Te Arawa, ce isi trage numele de la canoea cu care stramosii lor au ajuns in Aotearoa.

In societatea preeuropeana, hapu erau mai importanti decat iwi. De multe ori, diferite hapu se luptau intre ele, dar cand era cazul se uneau impotriva unui iwi. Un hapu avea cateva sute de membri si era format din cateva whanau (grupuri familiale extinse).

Un whanau cu 20-30 de membri ocupa una sau mai multe locuinte si de multe ori avea o casa mai spatioasa in interiorul satului. Fiind o societate de razboinici, maorii au construit si sate fortificate, denumite pa, locuite in timpul conflictelor. Construite de obicei pe varful dealurilor, in zone strategice, fortaretele aveau diferite niveluri, terase si ziduri concentrice, in care erau infipti pari ascutiti, ce tineau invadatorii la distanta.

Whakapapa (obarsia) era importanta pentru statutul si gruparea tribala in societatea maori, iar in timpul ceremoniilor citeau hui (adunari), vorbitorii citeau genealogii interminabile, pentru a-si afirma credibilitatea.

Puterea era detinuta de rangatira sau de familiile nobile. Cel mai mare fiu al unei familii senioriale era arki, sef ereditar, care ii transmitea puterea fiului sau. Sub rangatira veneau tutua (familii de rand), iar ei erau taurekareka (sclavii), capturati in lupte sau nascuti in familii de sclavi.

Tatuaje Maori

O alta clasa importanta erau tohunga (preotii), care tineau ritualuri religioase si magice, dar cunosteau si notiuni de agricultura, sculptura, genealogie, traditie si arta tatuajelor.

Sosirea pakeha (europenii) a dus la dispersarea multor triburi, in urma conflictelor, a instrainarii terenurilor si activitatii misionarilor. Pentru a contracara cresterea influentei pakeha, triburile au vrut sa se uneasca, la mijlocul secolului al XIV-lea, ceea ce a dus la cresterea importantei iwi in fara hapu.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, iwi a devenit un factor foarte important deoarece guvernul stabilise consiliile de incredere in tabara lor, prin care erau reprezentate interesele maorilor si mai ales aveau puterea de a cere compensatii pentru nerespectarea tratatului de la Waitangi.

Marae - Locul sacru de intalnire a unde se promoveaza cultura si limba maori

Procesul de urbanizare de la mijlocul secolului al XX-lea a subminat identitatea maorilor, multi pierzand contactul cu tribul de origine. De aceea, foarte multi, aproape o cincime din populatia maori, nu pot indica din ce iwi provin si mai multi nu stiu nici din ce hapu.Cu toate acestea, multi maori sunt tot mai interesati in redescoperirea si pastrarea legaturilor tribale prin intermediul vechilor locuri de intalnire, denumite si marae.

Religia

Religia maori traditionala avea la baza venerarea stramosilor si a naturii. Fiintele vii si elementele naturale posedau mauri sau forta vitala, fiind totodata si salas al zeilor sau semizeilor, de obicei in relatie cu natura. Toate acestea necesitau respect si impacare prin ritualuri supravegheate de preoti.

Doua aspecte importante ale vietii spirituale maori sunt mana si tapu. Mana (puterea spirituala sau respectul) poate fi acumulata prin fapte de vitejie, intelepciune, discursuri frumoase, mostenire sau prin mancarea adversarului, consumandu-i astfel mana. Marii sefi de trib posedau o mare mana.

Tapu (sacru sau tabu, cum l-a tradus Capitanul Cook) se aplica unei game limitate activitati, de la reguli de vanatoare sau pescuit, la interdictii privind mortii sau locurile sacre. Nerespectarea acestora era pedepsita cu moartea, decisa de trib, fie prin maladii care s-ar fi putut abate asupra faptuitorului.

Profetul Te Kooti

Populatia maori a trecut printr-o intensa campanie de convertire, desfasurata de misionari, in secolul al XIX-lea, distrugand totul, insa nu si religia traditionala. Tulburarile ce au urmat au dus la aparitia a doua secte maori crestine importante.

Miscarea Ratana, fondata de un vindecator, la inceputul secolului al XIX-lea, are inca multi adepti si o influenta politica considerabila. Ringatu ( sau Mana ridicata),  o miscare mai putin importanta, a fost fondata in secolul al XIX-lea de catre liderul de gherila si profetul Te Kooti. Aceasta afirma ca are aproape 16.000 de adepti, cat si influenta asupra altora, cum ar fi Ngati Dread, o secta maori Rastafari.

Mitologie

Societatea maori a pastrat miturile din Polinezia natala, dar le-a daptat noului mediu. Semizeul Maui este o figura populara in intreaga Polinezie, iar maorii povestesc multe dintre ispravile lui. Cea mai cunoscuta este cea in care, stand in canoea sa – Insula de Sud – a pescuit peste – Insula de Nord ( iar in Hawaii el a pescuit insulele hawaiiene ).

Traditia maori transmisa oral prezinta multe aspecte privind genealogia si migratiile, iar legendele tribale sunt spuse din memorie.

Miturile despre zei si natura explicau lumea si formau baza religiei. Acestea variau de la trib la trib, dar cele mai multe reprezentau aceeasi poveste a Creatiei, ce incepea cu inexistenta pana la unirea mamei-pamant Papatuanuku cu tatal-cer Ranginui.

Rangi si Papa au avut multi fii, zeii maorilor, care traiau intr-o imbratisare parinteasca asa de stransa, incat nici lumina nu o putea penetra. Zeii, plictisiti de intunericul etern, au decis in final sa isi separe parintii. Au incercat unul cate unul, fara succes, pana cand Tanemahuta, zeul padurii, a reusit cu forta copacilor kaurii, care, crescand, au spearat cerul de pamant.

Lumina a invadat lumea dand nastere la o multime de creaturi. Apoi, Tane a creat o femeie din lut, astfel formandu-se rasa umana.

Arta maori

Din bogata traditie muzicala maori, cea mai cunoscuta este haka. Un dans razboinic destinat sa infricoseze dusmanii, haka este practicat cel mai frecvent de echipa nationala de rugbt (All Blacks) pentru a-si intimida adversarii. Este un spectacol terifiant, presarat cu miscari ritmate, brutale, cu lovituri peste corp, priviri furioase si un sunet facut brusc cu limba, acompaniat de un cor gutural, menit sa faca parul maciuca.

Turistii pot vedea dansul haka in spectacolele maorilor, in care, in mod constant femeile interpreteaza si dansul poi, cu o coregrafie gratioasa, ce porneste de la rasucirea unui poi (minge de in) pe o sfoara.

Maorii erau mesteri sculptori de neegalat in Pacific. Realizarea caselor sau a canoelor era o meserie privilegiata, unde se foloseau de roca-verde, inainte de uneltele din metal, ce au aparut odata cu europenii. Designul de baza al unei sculpturi maori il reprezinta figurile umane, in special cele ale stramosilor. Spiralele sunt un element important, iar manaia este un motiv maori interesant, care apare fie ca pasare, sarpe sau figura umana.

Sculptura include si ornamente din os si roca-verde, precum si diferite bate. Cel mai cunoscut ornament este tiki, o grafa confectionata din roca-verde, ce reprezinta o figura umana distorsionata, avand capul aplecat intr-o parte.

Costum traditional maori

Clima ceva mai rece a Noii Zeelande a impus o imbracaminte mai calduroasa, femeile maori fiind considerate cele mai bune tesatoare din Pacific. Inul, ce se gaseste din belsug, se transforma in fire, din care vor fi tesute presuri, mantale, fuste, confectionate cosuri si alte obiecte. Cele mai frumoase sunt mantalele ornate cu pene (import), in prezent fiind foarte rare.

Limba maori

Doar 4% din populatie vorbeste limba maori, dar acest procent este in crestere. Este o limba oficiala, ce se preda in scoala. Kohanga reo (“originea limbii) ii face pe micutii din unele regiuni sa se afunde total in invatarea limbii.

Cuvintele maori sunt tot mai des folosite in limba engleza uzuala, in special in mass-media, unde emisiunile TV incep cu salutul “kia ora” (Buna!). De asemenea, se acorda o mare atentie pronuntarii corecte a cuvintelor maori,  in ciuda unor accente “haioase”.